Exudatul nazal

Exudatul nazal

Examenul microbiologic al exsudatului nazal (secretiei nazale)este metoda de laborator clinic indicata in depistarea portajului de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes.

Prin examenul bacteriologic al exsudatului nazal se pot identifica si alti germeni: meningococ- cu o rata de portaj de 5 – 30 %, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, serotipul B, Corynebacterium diphtheriae si chiar enterobacterii.

Prelevarea probei

Recoltarea tamponului nazal se face in mod diferentiat, in functie de scopul urmarit, de prezenta si locul leziunii.

Astfel, pentru cercetarea starii de portaj se introduce tamponul de uz general umectat cu solutie salina izotonica, in fosele nazale atat cat este posibil si se roteste usor pentru a face posibila desprinderea secretiei.

Atunci cand se constata leziuni la nivelul vestibulului nazal se procedeaza la ridicarea lobului nazal cu policele unei maini, restul palmei fiind asezat in fruntea bolnavului. In acest fel se descopera vestibulele nazale, se indreapta fasciculul de lumina in dreptul leziunii si se rcolteaza cu tamponul.

Cand leziunea este situata in fosele nazale, recoltarea se face de catre specialist cu speculul nazal prin rinoscopie anterioara pentru evidentierea zonelor respective(planseul foselor nazale, meatul inferior si mijlociu, cornetul inferior si mijlociu) si posterioara pentru evidentierea coanelor si cozilor cornetelor. In acest fel este posibila prelevarea secretiei din sinusurile adiacente.

Se recolteaza, de obicei, un tampon; in cazul suspiciunii de portaj difteric se recolteaza doua tampoane.

Transportul

Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport (Stuart/Amies) si in maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea.

Modul de lucru

Examenul bacteriologic al secretiei nazale consta in efectuarea de culturi, examenul microscopic nefiind relevant decat in situatia de portaj de bacil difteric.

In acest caz se recolteaza doua tampoane, unul servind la efectuarea unui frotiu, iar celalalt la initierea unor culturi.

In mod uzual, tamponul nazal se insamanteaza pe GS si CH.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea examenului bacteriologic al secretiei nazale este relativ simpla. Flora bacteriana normala a nasului este redusa ca numar si varietati, fiind dominata de Staphylococcus albus, difteromorfi. Ocazional poate fi intalnit Staphylococcus aureus (mai frecvent decat in faringe). Rar pot fi identificati streptococi hemolitici, enterococi, neiserii nepatogene, Acinetobacter si Moraxella.

Relatia intre agentii etiologici si diferitele boli ale nasului nu este specifica decat in putine cazuri. Astfel, la nivelul vestibulului nazal, cele mai frecvente leziuni inflamatorii intalnite sunt foliculitele si furunculoza, de obicei de origine stafilococica, eczema vestibulara de origine streptococica si impetigo, frecvent cauzat de o infectie strepto-stafilococica.

In rinitele bacteriene sau in rinitele virale suprainfectate, mai frecvent au fost izolati stafilococi coagulazopozitivi, si ocazional Neisseria menigitidis.

In rinitele purulente se constata adeseori o asociere a stafilococului cu pneumococul, iar in cele cu false membrane, asociere stafilococ, pneumococ si Corynebacterium diphtheriae.

In bolile cronice ale nasului sunt de amintit ozena si rinoscleromul in etiologia carora sunt acreditati germenii Klebsiella rhinoscleromatis si Klebsiella ozaenae.

La copiii mici sau nou-nascuti se pot izola din secretia nazala germeni variati. In majoritatea cazurilor acestea reprezinta, de fapt, o localizare a germenilor la acest nivel, in cadrul unei boli generale.